persoanelor cu handicap
Uniunea Europeană pune accentul pe demnitatea,
drepturile fundamentale, protecţia împotriva discriminării,
şi promovează percepţia corectă a societăţii civile în
raportarea sa la persoanele cu dizabilitaţi.
drepturile fundamentale, protecţia împotriva discriminării,
şi promovează percepţia corectă a societăţii civile în
raportarea sa la persoanele cu dizabilitaţi.
 | |
| Pravila lui Vasile Lupu, 1646 |
1646 - Apare, la Iaşi, în timpul domniei lui Vasile Lupu, Cartea
românească de învățătură de la prăvilele împărătești și
de la alte giudețe, primul cod de legi tipărit în limba română.
Alcătuită din două părţi, prima parte a pravilei avea 253 de
paragrafe, şi a fost tradusă de logofătul Eustratie după o colecţie
de legi agrare bizantine din secolul al VIII-lea.
A doua parte - 1160 de paragrafe, a fost tradusă după opera
juristului italian contemporan Farinacci, şi se referă la delicte şi
crime penale - sudalma, furtul, uciderea, bigamia.
Chiar şi falsificarea de bani avea pedeapsa prescrisă în această
pravilă (Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor).
Pravila lui Vasile Lupu s-a folosit în Moldova pînă în primii ani
ai secolului al XIX-lea, deci mai bine de 150 de ani.
1772 - S-a născut Friedrich Arnold Brockhaus, antreprenor, lexicograf
şi editor german; fondatorul
Editurii F. A. Brockhaus, una
dintre cele mai vechi edituri
existente în Europa
(4 mai 1772, Dortmund –
20 aug. 1823, Leipzig).
După ce a studiat timp de doi ani limbile moderne şi literatura la Universitatea din Leipzig, s-a ocupat
de afaceri comerciale, inaugurând un magazin de mărfuri britanice
(Brockhaus, Mallinckrodt und Hiltrop, 1795-1804). Din 1805, fiind un mare admirator al
cunoştinţelor, renunţă la activitatea anterioară, devenind editor.
A fondat, la Amsterdam, tipografia Rohloff & Comp., specializată în editarea cărţilor în
limba germană, redenumită apoi în Kunst- und Industrie Comptoir (1807).
În 1811 îşi transferă afacerile în Germania, la Altenburg, preluându-şi activitatea tipografi
că în cadrul Kunst- und Industrie Comptoir von Amsterdam. De la 15 ian. 1814, această
editură se va numi Compania F. A. Brockhaus. Din anul 1818, îşi stabileşte tipografia la Leipzig.
Afacerile sale se extind rapid şi Compania F. A.Brockhaus devine în timp lider în domeniul
editării cărţilor de referinţă în limba germană. În 1808, la târgul de la Leipzig, a cumpărat dreptul
de autor pentru editarea Conversations Lexikon, ce apărea din 1796, finalizând, între anii
1809 şi 1811, prima ediţie, cu două volume suplimentare.Ediţia a doua începe să apară din
1812, în propria redacţie, şi a fost o ediţie de succes. Numai în secolul XIX, au fost tipărite
paisprezece ediţii de Conversations Lexikon, lucrare ce a servit drept model pentru elaborarea
ulterioară a enciclopediilor (Winkler Prins Enciclopedii Geïllustreerde, dicţionar olandez,
1870-1882); Svenskt Konversations-Lexicon, în 4 vol., Stockholm, 1845-1851;
Közhasznu Esmeretek Tará, în 12 vol., Pesta, 1831-1834; Enciclopedie Americana. 13 vol., 1829-1833; Ènciklopedičeskij slovar’ , în 43 vol., Petersburg, 1890-1907 etc.).
Lucrarea este cunoscută astăzi sub denumirea Enciclopedia Brockhaus (Brockhaus Enzyklopädie).
A cincisprezecea ediţie a Conversations Lexikon a apărut cu titlul Der Grosse Brockhaus.
Deşi un loc aparte în rândul publicaţiilor Brockhaus îl ocupă dicţionarele şi enciclopediile, a editat şi
câteva publicaţii periodice (Deutsche Blätter, (1813-1816), Urania (1810), Zeitgenossen (1816),
mari lucrări istorice şi bibliografice, cum ar fi Geschichte der Hohenslaufen de Friedrich Ludwig
Georg von Raumer, şi Allgemeines bibliographisches Lexikon de Friedrich Ebert Adolf, din
opera filozofului Arthur Schopenhauer (1818), memoriile aventurierului veneţian Casanova (1821) etc. Activitatea sa de editor a fost continuată şi extinsă de către membrii familiei sale. În 1890, la
Petersburg, împreună cu editorul I. Efron a fost fondată Editura Brockhaus şi Efron, unde au fost
editate mai multe enciclopedii ale timpului.
Astăzi, Compania F. A. Brockhaus, are filiale în Berlin, Viena, Paris şi Londra.
1837 - S-a născut Theodor G. Rosetti, om politic român, publicist, jurist, diplomat, fondator al Societăţii Junimea, membru de onoare al Academiei
Române (4 mai 1837 – 16 iul. 1923). A fost unul dintre cei mai importanţi
oameni politici
ai veacului al XIX-lea. A ocupat funcţii importante în stat, printre
care prim-ministru al Guvernului României, preşedinte al Senatului şi
guvernator al Băncii Naţionale. S-a numărat printre fondatorii
Societăţii literare Junimea, contribuind la dezvoltarea spiritului
critic în literatura românească. Magistrat de elită, Rosetti a fost
membru al Curţii Permanente de Arbitraj Internaţional de la Haga.
1955 - Se stinge din viaţă
George Enescu, compozitor, violonist,
pedagog, pianist şi dirijor, considerat
cel mai important muzician român
No comments:
Post a Comment