Vechi şi faimoase biblioteci din lume. Biblioteca Bodleiană din Oxford

Biblioteca Centrală a Universităţii din Oxfordo, o capodoperă a arhitecturii gotice din Anglia, este una dintre cele mai vechi biblioteci din Europa.
http://en.wikipedia.org/wiki/Bodleian_Library
Deşi istoria Bibliotecii Bodleiene (Bodleian Library) sau "Bod", cum i se mai spune neoficial timp de mai multe secole de către savanţii de la Oxford, datează din anul 1602, când a fost înălţată pe locul unei fundaţii anterioare, originile ei sunt şi mai vechi. Încă în sec. XIV, Thomas Cobham, episcop de Worcester, a adunat la Oxford o colecţie de manuscrise, apoi, între 1435 şi 1437, Humphrey, Duce de Gloucester, fratele lui Henric al V-lea al Angliei, a donat acestei biblioteci şi voluminoasa sa colecţie de manuscrise. Spaţiul devenind insuficient pentru bibliotecă, s-a început construcţia unei clădiri mai mari, care a şi fost finalizată în 1488, cunoscută astăzi sub numele de Biblioteca Ducelui Humphrey. După o perioadă de declin, din această colecţie au rămas doar trei volume originale ce au aparţinut cândva Ducelui Humphrey.
http://www.sacred-destinations.com/england/oxford-bodleian-library
Abia în 1598, Sir Thomas Bodley (1545-1613), erudit şi diplomat, aflat în serviciul reginei Elisabeta, şi-a oferit sprijinul pentru organizarea şi dezvoltarea unei biblioteci la Oxford, donând colecţia sa personală şi o mare sumă de bani.
A fost redeschisă oficial la 8 noiemb. 1602, iar primul bibliotecar aici a fost numit Thomas James (1601-1620), care a depus toate eforturile pentru a mări valoarea bibliotecii. El a donat propria colecţie bibliotecii, a obţinut donaţii valoroase, a alcătuit două cataloage ale bibliotecii, tipărite în anii 1605-1620; a alcătuit şi un catalog pe subiecte, care încă există sub formă de manuscris şi reprezintă un exemplu remarcabil pentru asemenea tipuri de cataloage.
Se achiziţionau cărţi din diverse domenii. Se aduceau manuscrise şi cărţi tipărite din Turcia şi China. În 1610 a fost încheiat un acord dintre Sir Thomas Bodley şi Compania de Librării (oficial, a fost încheiat în 1662, apoi reînnoit din timp în timp), conform căruia Compania era obligată să doneze bibliotecii câte o copie, aflată în perfectă stare, a fiecărei cărţi tipărite de către membrii ei. Sir Thomas Bodley a realizat atragerea donatorilor de carte, binefăcători ai bibliotecilor, în urma acestor eforturi, biblioteca a fost recompensată cu foarte multe donaţii, cea mai mare parte dintre ele formând astăzi colecţii separate în bibliotecă. Străduindu-se neîncetat de a oferi celor însetaţi de informaţie mijloace pentru studiul profitabil în orice domeniu al cunoaşterii recunoscut la acea vreme, Sir Thomas Bodley împreună cu primii bibliotecari, au început să selecteze cărţile achiziţionate, favorizând intrarea în bibliotecă a cărţilor de literatură engleză şi a celor în limbi străine, și a trimis agenţi la toate târgurile de carte de pe continent.
De la fondare, misiunea Bibliotecii Bodleiene, s-a întemeiat pe viziunea lui Sir Thomas Bodley despre o bibliotecă pusă în slujba unei „Republici a literelor” internaţională, care să-şi deschidă colecţiile către toţi cei care au nevoie să le utilizeze. Chiar şi în ziua de astăzi, peste 60% dintre cititorii care utilizează şi lucrează în Biblioteca Bodleiană nu au o legătură directă cu Universitatea din Oxford. În Marea Britanie, ca mărime, este a doua (dupa Biblioteca Britanică) şi are un stoc de cca 11 mln. volume (117 km de rafturi), fiind o sursă importantă de informaţii pentru învăţământul naţional şi internaţional.
Toţi cei care doresc să devină beneficiari ai acestei biblioteci trebuie sa citească cu voce tare sau să semneze o astfel de declaraţie: “Îmi iau angajamentul de a nu sustrage nici un volum din bibliotecă, de a nu scrie pe cărţi, de a nu le rupe paginile, de a nu le deteriora în nici un fel; de a nu aduce în bibliotecă nici o sursă de foc; de a nu fuma în bibliotecă; şi promit să mă supun tuturor regulilor impuse de bibliotecă”.
http://www.bcu-iasi.ro/biblos/biblos13/bodle.pdf
Creşterea continuă a bibliotecii a dus la o criză acută de spaţii de depozitare. Extinderea începuse chiar prin anii 1610-1612, iar necesitatea unor spaţii suplimentare continuă până în prezent.
Nucleul istoric al Bibliotecii Centrale, este situat în jurul Radcliffe Camera, (construcţie finalizată în 1749) http://en.wikipedia.org/wiki/Radcliffe_Camera Biblioteca mai include şi: The Old Library, The New Library (există şi opt biblioteci satelit: Bodleian Japanese Library, Bodleian Law Library, Hooke Library, Indian Institute Library, Philosophy Library, Radcliffe Science Library şi Rhodes House Library). În mare parte este o bibliotecă de referinţă, fără facilităţi de împrumut al materialelor existente. Doar o mică proporţie din materialele bibliotecii Bodleiene sunt cu acces liber la raft în sălile de lectură, restul fiind depozitate. Există chiar şi un caz celebru, când însuşi regelui Carol I (1600-1649) i s-a refuzat împrumutul unei cărţi.