Monumentul “Apostolii Basarabeni” din Chişinău

Înălţat în memoria lui  

Alexei Mateevici, 

Simeon Murafa şi 

Andrei Hodorogea 

(1923-1940)

În 1918 s-a pus problema înveşnicirii memoriei celor trei patrioţi prin realizarea unor monumente funerare. Chestiunea a fost discutată în şedinţa Sfatului Ţării din 11 mai 1918. S-a lansat o acţiune de colectare a mijloacelor şi s-au implicat şi moldovenii din dreapta Prutuluui. La Teatrul Naţional din Iaşi a avut loc un festival, organizat de Ella Negruzzi şi V. Emilian. Corul Metropolitan a executat muzică naţională. S-au colectat 9353 lei. A venit ajutor şi din Roman în sumă de 1617 lei. Resursele financiare erau insuficiente şi s-a propus de a apela la Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” (ulterior Societatea „Cultul Eroilor”), patronată de Regina Maria.

„Apostoli” au fost numiţi: poetul preot Alexie Mateevici, care este şi va rămâne întregii suflări româneşti pentru poezia Limba noastră, care ulterior a devenit imnul limbii române; Simeon Murafa este cunoscut de întreaga Basarabie pentru darul cântecului din gură, dar pe care l-a folosit, ca un bun patriot român, pentru propaganda muzicii româneşti naţionale. A jucat un rol important în opera de redeşteptare naţională a moldovenilor din Basarabia, fiind şi colaborator la revista şi ziarul Cuvânt Moldovenesc. Fiind pe frontul Român, strângea legătura frăţească între românii din Regat şi cei din Basarabia; Andrei Hodorogea a fost un element de luptă de mare valoare în lumea funcţionarilor din Chişinău.

La iniţiativa Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, la Chişinău, în curtea Catedralei, a fost amplasat monumentul „Apostolii Basarabeni”. Inaugurarea a avut loc la 29 sept. 1923. Autorul lucrării a fost sculptorul bucureştean Vasile Ionescu-Varo. La inaugurare au fost prezenţi: generalul Berthelot, miniştrii Al. Constantinescu şi I. Inculeţ, generalul de divizie C. Popovici, Pan Halippa, reprezentanţi ai armatei, clerul autorităţilor şcolare, primarul Chişinăului Gh. Pântea.

Monumentul a fost confecţionat din piatră, în formă de placă, aşezată în poziţie verticală, în care sunt îngropate chipurile în basorelief de bronz cu inscripţia: „Simeon Murafa”, născut la 24 mai 1887, mort la 20 august 1917; Pr. Alexei Mateevici, născut la 16 martie 1888, mort la 13 august 1917; Andrei Hodorogea, născut octombrie 1878, mort la 20 august 1917. Pe piedestal, în faţa basoreliefurilor, este aşezată figura de bronz al unui vultur. Mai jos era amplasată inscripţia: „Apostolii Basarabeni, Martiri ai Sfintei Cauze Naţionale”. Stema României, amplasată între două ramuri, toate executate în bronz, încununa monumentul. Mai jos: „Sculptor Ionescu-Varo, Bucureşti”. Pe verso inscripţia: „Acest monument s-a ridicat de către Societatea Mormintele Eroilor” Comitettul Central, Preşedinte Î. P.S. Mitropolitul Primat Miron Cristea, în urma iniţiativei unui Comitet din Chişinău, prezidat de Dl. Pan Halippa şi cu concursul Comitetului Regional Chişinău, Preşedinte General de Divizie C. Popovici şi al Generalului de Divizie S. Macri”. Dimensiunile: „Suprafaţa de bază – 4,35 # 1,92 m.; Corpul plăcii de piatră – 2,78 # 0,60 m.; Înălţimea totală – 3,00 m.

Monumentul a fost distrus de sovietici după 1940.

Mesajul unionist al monumentului, într-o provincie afectată grav de rusificare, avea o impotanţă imensă în acea epocă de tranziţie.

Bibliografie:

Colesnic, Iurie. Basarabie necunoscută. Vol. 1. – Chişinău: Universitas, 1993. – P. 86-87.

Dezvelirea monumentului ridicat lui Alexei Mateevici, Simeon Murafa şi Andrei Hodorogea // Viaţa Basarabiei. – 1923. – An. 3. – Nr. 16. – 14 oct. – P. 3.

Pânzaru, Sava. Monumentul lui S. Murafa, Al. Mateevici şi A. Hodorogea la Chişinău / Sava Pânzaru // Chişinău: Encicl. – Chişinău: Muzeum, 1997. – P. 326.

Vieru-Işaev, Maria. Un monument dispărut din Grădina Catedralei din Chişinău: „Apostolii Basarabeni Alexei Mateevici, Simeon Murafa şi Andrei Hodorogea” / Maria Vieru-Işaev // Destin românesc. – 2008. – Nr. 2/3. – P. 228-245.

                         Maria Ciobanu