2 iulie - Semnificaţia zilei

*Ziua Comemorării lui  Ştefan cel Mare şi Sfânt  

2 iulie 1504 - Se stinge din viaţă  Ştefan cel Mare şi Sfânt   

Glorios domn al Moldovei medievale, om politic, apărător al creştinismului, ocrotitor al culturii, ctitor de biserici şi mănăstiri. Domnia îndelungată, de peste 47 de ani, şi fructuoasă pe multiple planuri, a lui Ştefan cel Mare i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să manifeste un interes deosebit faţă de activitatea marelui voievod. Mai cu seamă pe parcursul sec. al XX-lea au fost efectuate ample investigaţii privind această domnie. Un număr impresionant de studii dedicate marelui voievod au apărut cu ocazia împlinirii a unei jumătăţi de mileniu din ziua trecerii Măriei Sale la cele veşnice. Aceste eforturi s-au soldat cu importante rezultate, fiind descoperite, sistematizate şi publicate numeroase documente interne şi externe, cronici, scrisori, inclusiv corespondenţă internaţională, mărturii ale unor călători străini, cărţi, manuscrise, inscripţii marginale de pe file de carte şi de pe ziduri de cetate, biserici, mănăstiri6, morminte, de pe obiecte de uz cotidian şi odoare bisericeşti, care în totalitatea lor au constituit o solidă bază documentară pentru cercetarea acestei epoci. În paralel, au fost declanşate şi efectuate ample investigaţii privind epoca lui Ştefan cel Mare, care au finalizat prin publicarea a numeroase monografii, studii, articole şi bibliografii. Astăzi, după mai bine de un secol de acumulări şi investigaţii, aproape că nu au rămas fără atenţie multiplele domenii de activitate ale marelui voievod, începând cu primele luni de aflare în scaun şi finisând cu ultimele zile de viaţă. De ample cercetări s-a bucurat activitatea politică şi militară, culturală şi ctitoricească, viaţa personală şi de familie a lui Ştefan cel Mare, fiind publicate de-a lungul anilor studii privind obârşia sa, părinţii, fraţii, surorile, rudele dinspre mamă şi dinspre tată, soţiile, urmaşii săi ş. a. Un număr mare de lucrări închinate marelui voievod au continuat să apară şi după 2 iulie 2004, când a fost marcat evenimentul de 500 de ani de la moartea sa, care au continuat să scoată în evidenţă noi documente şi materiale, să fie publicate monografii şi studii, privind personalitatea lui Ştefan cel Mare şi a familiei sale. De asemenea, au fost efectuate reeditări a unor dintre cele mai importante studii privind epoca şi personalitatea lui Ştefan cel Mare. O serie de studii şi materiale noi au fost publicate în reviste, anuare şi culegeri din Republica Moldova, România şi alte ţări. Se cere semnalată apariţia unor importante hărţi istorice şi albumuri. Majoritatea acestor lucrări pot fi consultate şi studiate în bibliotecile noastre, în special la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.  (Articol din Calendar Naţional 2008, p. 212).

"Când a fost să moară Ştefan"

"Când a fost să moară Ştefan"  
Versuri de Ştefan Octavian Iosif

Când a fost să moară Ştefan,

Multă jale-a fost în ţară:

Câte braţe-n deznădejde

Către cer nu se-nălţară?

Câte jertfe la altare,

Câtă smirnă şi tămâie,

Pentru ca viteazul Ştefan

Viu şi teafăr să rămâie!

Se părea că nici pământul

Nu se-ndură să-l primească,

Pe acel ce-a fost preavrednic

Peste tot să-l stăpânească.

Şi de groază şi durere

S-a cutremurat pământul,

Ca în ziua răstignirii

Celui ce-a vestit cuvântul...

Când a fost să moară Ştefan,

Multă jale-a fost în ţară.

Cine ar putea să spună

Câte inimi sângerară?

Iarnă grea ca niciodată

Şi o foamete cumplită

Se-abătură-n anul cela

Peste ţara lui iubită.

Însă nici pe patul morţii

Nu putea s-o dea uitării

Cela ce pe drept fusese

Poreclit: Părinte-al Ţării...

Lângă patul său chemându-i,

Mângâie pe toţi sărmanii,

Plâng şi îi sărută mâna

Văduvele şi orfanii.

Plâng şi-l binecuvântează,

Şi se-ntorc pe la căminuri,

Iar boierii zi şi noapte

Stau la patul său de chinuri...

Când a fost să moară Ştefan,

Multă jale-a fost în ţară:

Lângă patul său de chinuri

Toţi boierii s-adunară.

În ceardac cerând să-l ducă,

A luat în mâini ocheana,

Să mai cate încă-odată

La Moldova lui, sărmana!

Şi de ce-a văzut într-însa

L-a cuprins întâi fiorul —

În ocheana fermecată

El citise viitorul!

Veacuri negre, de urgie,

Şi de lupte, şi de jale,

S-arătară, într-o clipă,

Fulgerând privirii sale...

Vis e însă, ori aieve?

Dinspre Olt, urcând, zăreşte

Un vultur măreţ ce-ntinde

Aripile — şi-adumbreşte

Toată Ţara Muntenească

Şi Moldova şi Ardealul...

Vai! dar noapte şi mai oarbă

Îşi aruncă-n urmă-i valul!

Dintr-o dată, fără veste,

Faţa iar i se-nsenină:

Pâcla grea deschide iarăşi

Gene-albastre de lumină.

Pe câmpia dunăreană

Vede oşti române-n zare;

Mândru prinţ din ţări străine

Merge-n fruntea lor călare...

Cântece de biruinţă

Cresc şi umplu tot văzduhul

Ştefan-Vodă al Moldovei

Ştefan-vodă-şi dete duhul!...

Dar cu dangăt plin de jale

Mii de clopote dau veste:

,,Ştefan-Vodă al Moldovei,

Ştefan-Vodă nu mai este!"

Tristă-i mănăstirea Putnei,

Porţile deschise-aşteaptă

Strălucit convoi ce vine

Şi spre ele-ncet se-ndreaptă.

Este Ştefan. Azi străbate

Cel din urmă drum prin ţară,

Dar pe unde trece-acuma,

În măreaţa zi de vară,

Plânge dealul, plânge valea,

Plâng pădurile bătrâne,

Şi norodu-n hohot plânge:

,,Cui ne laşi pe noi, stăpâne?"

*Ziua internaţională a ziaristului sportiv 

Ziua de 2 iul. a fost aleasă, în 1995, de către Asociaţia Internaţionala a Presei Sportive (AIPS) ca 

Zi Internaţională a Jurnalistului Sportiv, pentru a celebra anual crearea, la 2 iul. 1924, în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, a AIPS.

 

 

1644 - S-a născut Abraham a Sancta Clara  

(Johann Ulrich Megerle), scriitor şi predicator austriac, precursor 

al romantismului baroc şi unul dintre primii fabulişti de limbă germană 

(2 iul. 1644 - 1 dec. 1709).

 

1714 - S-a născut compozitorul german Christoph Willibald Ritter 

von Gluck (2 iul. 1714 - 15 noiemb. 1787). 

Este unul dintre compozitorii importanţi de operă din cea de-a doua  

jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice. Este cunoscut în special pentru  Orfeu și Euridice.

 

1778 - Se stinge din viaţă Jean Jacques Rousseau, filozof francez 

de origine geneveză, scriitor şi compozitor, unul dintre cei mai iluştri 

gânditori ai Iluminismului (28 iun. 1712 - 2 iul. 1778).

1838 - A apărut, la Braşov, Foaie pentru minte, inimă și literatură, 

publicaţie condusă de George Bariţiu, supliment literar al „Gazetei de Transilvania".

 

1862 - S-a născut Sir William Henry Bragg, fizician şi chimist 
englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1915 

(2 iul. 1862 - 10 mart. 1942).

Motivaţia Juriului Nobel:  "... Pentru serviciul lor în analiza structurii 

cristalelor cu ajutorul razelor X."

1877 - S-a născut scriitorul german, laureat al Premiului Nobel pentru

Literatură pe anul 1946, Hermann Hesse (2 iul. 1877- 9 aug. 1962).

Este faimos pentru romanele sale "Der Steppenwolf" (Lupul de stepă),  

"Das Glasperlenspiel " (Jocul cu mărgele de sticlă) şi "Siddhartha".

Motivaţia Juriului Nobel: "...pentru inspiratele sale scrieri 

care, crescând în îndrăzneală și putere de pătrundere, exemplifică 

idealuri umanitare clasice și înalte calități ale stilului".

 

1891 - Se stinge din viaţă Mihail Kogălniceanu, politician, 

gazetar şi scriitor român "creierul" Unirii Principatelor Româneşti
(6 sept. 1817-2 iul.1891).

"N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume", afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”.