Monday, July 2, 2012

2 iulie - Semnificaţia zilei

*Ziua Comemorării lui  Ştefan cel Mare şi Sfânt  

2 iulie 1504 - Se stinge din viaţă  Ştefan cel Mare şi Sfânt   

Glorios domn al Moldovei medievale, om politic, apărător al creştinismului, ocrotitor al culturii, ctitor de biserici şi mănăstiri. Domnia îndelungată, de peste 47 de ani, şi fructuoasă pe multiple planuri, a lui Ştefan cel Mare i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să manifeste un interes deosebit faţă de activitatea marelui voievod. Mai cu seamă pe parcursul sec. al XX-lea au fost efectuate ample investigaţii privind această domnie. Un număr impresionant de studii dedicate marelui voievod au apărut cu ocazia împlinirii a unei jumătăţi de mileniu din ziua trecerii Măriei Sale la cele veşnice. Aceste eforturi s-au soldat cu importante rezultate, fiind descoperite, sistematizate şi publicate numeroase documente interne şi externe, cronici, scrisori, inclusiv corespondenţă internaţională, mărturii ale unor călători străini, cărţi, manuscrise, inscripţii marginale de pe file de carte şi de pe ziduri de cetate, biserici, mănăstiri6, morminte, de pe obiecte de uz cotidian şi odoare bisericeşti, care în totalitatea lor au constituit o solidă bază documentară pentru cercetarea acestei epoci. În paralel, au fost declanşate şi efectuate ample investigaţii privind epoca lui Ştefan cel Mare, care au finalizat prin publicarea a numeroase monografii, studii, articole şi bibliografii. Astăzi, după mai bine de un secol de acumulări şi investigaţii, aproape că nu au rămas fără atenţie multiplele domenii de activitate ale marelui voievod, începând cu primele luni de aflare în scaun şi finisând cu ultimele zile de viaţă. De ample cercetări s-a bucurat activitatea politică şi militară, culturală şi ctitoricească, viaţa personală şi de familie a lui Ştefan cel Mare, fiind publicate de-a lungul anilor studii privind obârşia sa, părinţii, fraţii, surorile, rudele dinspre mamă şi dinspre tată, soţiile, urmaşii săi ş. a. Un număr mare de lucrări închinate marelui voievod au continuat să apară şi după 2 iulie 2004, când a fost marcat evenimentul de 500 de ani de la moartea sa, care au continuat să scoată în evidenţă noi documente şi materiale, să fie publicate monografii şi studii, privind personalitatea lui Ştefan cel Mare şi a familiei sale. De asemenea, au fost efectuate reeditări a unor dintre cele mai importante studii privind epoca şi personalitatea lui Ştefan cel Mare. O serie de studii şi materiale noi au fost publicate în reviste, anuare şi culegeri din Republica Moldova, România şi alte ţări. Se cere semnalată apariţia unor importante hărţi istorice şi albumuri. Majoritatea acestor lucrări pot fi consultate şi studiate în bibliotecile noastre, în special la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.  (Articol din Calendar Naţional 2008, p. 212).

"Când a fost să moară Ştefan"


"Când a fost să moară Ştefan"  
Versuri de Ştefan Octavian Iosif

Când a fost să moară Ştefan,
Multă jale-a fost în ţară:
Câte braţe-n deznădejde
Către cer nu se-nălţară?

Câte jertfe la altare,
Câtă smirnă şi tămâie,
Pentru ca viteazul Ştefan
Viu şi teafăr să rămâie!

Se părea că nici pământul
Nu se-ndură să-l primească,
Pe acel ce-a fost preavrednic
Peste tot să-l stăpânească.

Şi de groază şi durere
S-a cutremurat pământul,
Ca în ziua răstignirii
Celui ce-a vestit cuvântul...

Când a fost să moară Ştefan,
Multă jale-a fost în ţară.
Cine ar putea să spună
Câte inimi sângerară?

Iarnă grea ca niciodată
Şi o foamete cumplită
Se-abătură-n anul cela
Peste ţara lui iubită.

Însă nici pe patul morţii
Nu putea s-o dea uitării
Cela ce pe drept fusese
Poreclit: Părinte-al Ţării...

Lângă patul său chemându-i,
Mângâie pe toţi sărmanii,
Plâng şi îi sărută mâna
Văduvele şi orfanii.

Plâng şi-l binecuvântează,
Şi se-ntorc pe la căminuri,
Iar boierii zi şi noapte
Stau la patul său de chinuri...

Când a fost să moară Ştefan,
Multă jale-a fost în ţară:
Lângă patul său de chinuri
Toţi boierii s-adunară.

În ceardac cerând să-l ducă,
A luat în mâini ocheana,
Să mai cate încă-odată
La Moldova lui, sărmana!

Şi de ce-a văzut într-însa
L-a cuprins întâi fiorul —
În ocheana fermecată
El citise viitorul!

Veacuri negre, de urgie,
Şi de lupte, şi de jale,
S-arătară, într-o clipă,
Fulgerând privirii sale...

Vis e însă, ori aieve?
Dinspre Olt, urcând, zăreşte
Un vultur măreţ ce-ntinde
Aripile — şi-adumbreşte

Toată Ţara Muntenească
Şi Moldova şi Ardealul...
Vai! dar noapte şi mai oarbă
Îşi aruncă-n urmă-i valul!

Dintr-o dată, fără veste,
Faţa iar i se-nsenină:
Pâcla grea deschide iarăşi
Gene-albastre de lumină.

Pe câmpia dunăreană
Vede oşti române-n zare;
Mândru prinţ din ţări străine
Merge-n fruntea lor călare...

Cântece de biruinţă
Cresc şi umplu tot văzduhul
Ştefan-Vodă al Moldovei
Ştefan-vodă-şi dete duhul!...

Dar cu dangăt plin de jale
Mii de clopote dau veste:
,,Ştefan-Vodă al Moldovei,
Ştefan-Vodă nu mai este!"

Tristă-i mănăstirea Putnei,
Porţile deschise-aşteaptă
Strălucit convoi ce vine
Şi spre ele-ncet se-ndreaptă.

Este Ştefan. Azi străbate
Cel din urmă drum prin ţară,
Dar pe unde trece-acuma,
În măreaţa zi de vară,

Plânge dealul, plânge valea,
Plâng pădurile bătrâne,
Şi norodu-n hohot plânge:
,,Cui ne laşi pe noi, stăpâne?"


*Ziua internaţională a ziaristului sportiv 
Ziua de 2 iul. a fost aleasă, în 1995, de către Asociaţia Internaţionala a Presei Sportive (AIPS) c
Zi Internaţionaa Jurnalistului Sportiv, pentru a celebra anual crearea, la 2 iul. 1924, în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, a AIPS.
 
 

1644 - S-a născut Abraham a Sancta Clara  
(Johann Ulrich Megerle), scriitor şi predicator austriac, precursor 
al romantismului baroc şi unul dintre primii fabulişti de limbă germană 
(2 iul. 1644 - 1 dec. 1709).


 



1714 - S-a născut compozitorul german Christoph Willibald Ritter 
von Gluck (2 iul. 1714 - 15 noiemb. 1787)
Este unul dintre compozitorii importanţi de operă din cea de-a doua  
jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice. Este cunoscut în special pentru  Orfeu și Euridice.
 



1778 - Se stinge din viaţă Jean Jacques Rousseau, filozof francez 
de origine geneveză, scriitor şi compozitor, unul dintre cei mai iluştri 
gânditori ai Iluminismului (28 iun. 1712 - 2 iul. 1778).



1838 - A apărut, la Braşov, Foaie pentru minte, inimă și literatură
publicaţie condusă de George Bariţiu, supliment literar al „Gazetei de Transilvania".



 


1862 - S-a născut Sir William Henry Bragg, fizician şi chimist 
englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1915 
(2 iul. 1862 - 10 mart. 1942).
Motivaţia Juriului Nobel:  "... Pentru serviciul lor în analiza structurii 
cristalelor cu ajutorul razelor X."



1877 - S-a născut scriitorul german, laureat al Premiului Nobel pentru
Literatură pe anul 1946, Hermann Hesse (2 iul. 1877- 9 aug. 1962).
Este faimos pentru romanele sale "Der Steppenwolf" (Lupul de stepă),  
"Das Glasperlenspiel " (Jocul cu mărgele de sticlă) şi "Siddhartha".
Motivaţia Juriului Nobel: "...pentru inspiratele sale scrieri 
care, crescând în îndrăzneală și putere de pătrundere, exemplifică 
idealuri umanitare clasice și înalte calități ale stilului".


 

1891 - Se stinge din viaţă Mihail Kogălniceanu, politician, 
gazetar şi scriitor român "creierul" Unirii Principatelor Româneşti
(6 sept. 1817-2 iul.1891).


No comments:

Post a Comment