1812 - A fost semnată Pacea de la Bucureşti prin care se încheia războiul ruso-turc
(1806-1812). Basarabia intră în componenţa Rusiei.
 |
| Hanul lui Manuc-bei |
La 16 (28) mai 1812, Rusia şi Imperiul Otoman semnează,
la Bucureşti, Tratatul de pace prin care se încheia războiului
ruso-turc din 1806-1812.
Conform acestui tratat, Imperiul Otoman cedează partea
de est a Principatului Moldovei care devine, prin anexare,
provincie a Imperiului Ţarist Rus.Tratatul, semnat de
M. Kutuzov (la Hanul armeanului Manuc-bei), cuprindea
18 articole (16 articole publice şi două articole secrete), în care se stipula, că frontiera dintre cele două imperii devenea râul Prut: Prutul, din locul unde intră în Moldova până la gurile sale şi de acolo, malul stâng
al Dunării, până la Chilia şi vărsarea ei în Marea Neagră (art. 4); Partea din
18 articole (16 articole publice şi două articole secrete), în care se stipula, că frontiera dintre cele două imperii devenea râul Prut: Prutul, din locul unde intră în Moldova până la gurile sale şi de acolo, malul stâng
al Dunării, până la Chilia şi vărsarea ei în Marea Neagră (art. 4); Partea din
Moldova aşezată pe malul drept al Prutului este
abandonată şi dată Sublimei Porţi, iar Înalta Poartă
cedează Curţii Imperiale ruseşti pamânturile din stânga
Prutului, împreună cu toate fortăreţele, oraşele şi locuinţele
care se găsesc acolo (art. 5). Astfel, se consfinţeşte sfâşierea
în două a Moldovei şi răpirea de către Imperiul Rus a unui
teritoriu de 45 630 km² (mai mult de jumătate din suprafaţa
Moldovei istorice), ce număra (după datele statistice militare
ruse din 1812), 5 cetăţi (Hotin, Tighina, Cetatea Albă, Chilia
şi Ismail), 17 târguri, 683 de sate cu 51 121 de familii (conform
recensământului din 1816-1817, efectuat de autorităţile ruse,
acest teritoriu cuprindea 1040 de localităţi, cu un număr total
de 92 946 de găspodării, ceea ce alcătuia aproximativ 483 mii de locuitori (români - cca 86%).
La 26 iun. 1812, ţarul Alexandru I a promulgat un statut special de colonizare pe baza căruia
sunt aşezaţi pe teritoriul anexat, cu privilegii speciale: bulgari, găgăuzi, germani (din Polonia
ocupată sau din Saxonia), evrei (din Galiţia), elveţieni (din Vaud), francezi şi ruşi.Rusia capătă
dreptul de navigare nelimitată pe Dunăre pentru vasele comerciale şi până la gurile Prutului
pentru cele militare. Asupra întregului spaţiu anexat a fost extinsă denumirea Basarabia, prin
care până la 1812 era numit doar teritoriul între Nistru, Dunăre şi Marea Neagră (extrema
sudică a provinciei, numită şi Bugeac). Teritoriul alipit a format regiunea Basarabia
(1812-1874), reorganizat apoi în gubernia Basarabia (1874-1917), iar populaţia a fost supusă
unei politici de cruntă rusificare. Semnând acest tratat, se încălca practica internaţională şi
normele de drept existente la moment.Imperiul Otoman ceda ţinuturi care nu-i aparţineau şi
care făceau parte dintr-un stat vasal, dar autonom, cu care imperiul avea un tratat garantând
frontierele de atunci. Această primă ocupaţie rusească a luat sfârşit la 27 mart./9 apr.1918,
odată cu unirea Basarabiei cu Regatul României, unire votată de majoritatea membrilor
Sfatului Ţării, – parlamentul ales democrat din cei mai diferiţi reprezentanţi ai populaţiei din
provincie.
1703 - S-a stins din viaţă Charles Perrault, povestitor,
dramaturg, traducător francez. (12 ian. 1628 - 16 mart. 1703).
"Poveştile" sale pentru copii, inspirate din folclor, i-au adus
recunoaşterea mondială.
1763 - S-a născut Louis-Nicolas Vauquelin, farmacist şi
renumit chimist francez, profesor de chimie la Şcoala de
Medicină din Paris (16 mai 1763 - 14 noiemb. 1829).
renumit chimist francez, profesor de chimie la Şcoala de
Medicină din Paris (16 mai 1763 - 14 noiemb. 1829).
A analizat numeroase produse chimice de origine animalieră
şi vegetală, a recunoscut identitatea compoziţiilor chimice ale
argonitului şi calcitului, a descopeit cromul (1797) şi beriliul
(1798), şi a dovedit prezenţa cromului în meteoriţi.
şi vegetală, a recunoscut identitatea compoziţiilor chimice ale
argonitului şi calcitului, a descopeit cromul (1797) şi beriliul
(1798), şi a dovedit prezenţa cromului în meteoriţi.
1821 - S-a născut Pafnuti Lvovici Cebîşev, matematician
rus, cu contribuţii în domeniul probabilităţilor, statisticii şi
teoriei numerelor (16 mai 1821-26 noiemb.1894).
Este considerat, după Nikolai I. Lobacevski, ca fiind cel
mai mare matematician rus.
1823 - S-a născut Haiman Steinthal, lingvist şi filosof
german, reprezentant al psihologismului lingvistic
(16 mai 1823- 14 mart.1899).
Steinthal a fost editorul "Revistei de
psihologie a popoarelor
şi de lingvistică" (Zeitschrift fur Volkerpsychologie und Sprachwissenschaft).
1831 - S-a născut David Edward Hughes, om de ştiinţă,
muzician şi inventator american de origine britanică
(16 mai 1831 - 22 ian.1900 ).
A avut un
rol considerabil în dezvoltarea telefoniei, fiind
inventatorul microfonului cu cărbune (1881)
1875 - S-a născut Dimitrie Drăghicescu, filosof, sociolog, scriitor
şi diplomat român, personalitate de talie mondială
(16 mai 1875-25 mart.1945).
A fost membru al grupului de recunoaştere a drepturilor românilor
de a avea un stat naţional în graniţele lor etnice la "Congresul
naţionalităţilor", ţinut la Roma, între 9-12 apr. 1918.
1928 - S-a născut, la Chişinău, compozitoarea
Zlata Tcaci (16 mai 1928 - 1 ian. 2006).
A desfăşurat la Chişinău,o prodigioasă activitate
didactică pe parcursul a peste 40 de ani.
Maestru Emerit al Artei din Moldova
(1974), laureat al Premiului de Stat al Moldovei (1982)
şi al altor premii şi distincţii.
Este autoarea a peste 800 de lucrări muzicale realizate în
diferite genuri muzicale: de la cântece şi miniaturi instrumentale
pentru copii până la cicluri vocale, compoziţii simfonice,
vocal-simfonice şi muzical-teatrale.
Un loc prioritar în creaţia l-a ocupat muzica pentru copii. Zlata Tcaci este autoarea
primei opere şi a primului balet pentru copii din muzica moldovenească postbelică.
primei opere şi a primului balet pentru copii din muzica moldovenească postbelică.
(16 mai 1958 - 4 mart. 1977, Bucureşti, în timpul cutremurului).
La 16 ani a început să traducă
cele mai cunoscute poeme
eminesciene, publicate post-mortem, la Editura
Eminescu,
în anul 1978. A fost declarat cel mai bun traducător al lui
Eminescu, în engleză. În amintirea lui a fost instituit
un
premiu european pentru traducere de poezie dintr-o limbă
europeană în limba
engleză, ce se acordă, din 1983, din
doi în
doi ani - ,,The European Poetry Translation Prize in
memory of Corneliu M. Popescu”.
1980 - S-a stins din viaţă romancierul român
Marin Preda, membru titular post-mortem al Academiei
Române (5 aug. 1922 - 16 mai 1980).
No comments:
Post a Comment