Tuesday, March 6, 2012

7 şi 8 Martie - Semnificaţia zilei



Ziua mondiala a femeii – 8 martie
Ziua ONU pentru drepturile femeii şi pacea 
internaţională – 8 martie









1942 – S-a stins din viaţă Nina Arbore, pictoriţă, graficiană şi profesoară
română (8 oct. 1889 – 7 mart. 1942).
 S-a născut la Tecuci. După încheierea studiilor liceale făcute la Bucureşti, în anul 1906, se înscrie la Academia de Pictură din Miinchen. A studiat cu expresioniştii germani Iank, Fehr şi Schmidt şi cu coloristul francez Henry Matisse, artişti de prestigiu, cărora a încercat să le aducă un elogiu cu ocazia expoziţiei personale de pictură din anul 1928 de la Bucureşti. In anul 1929 a fost distinsă cu Diploma de onoare cl. I în cadrul Expoziţiei Internaţionale de Arte Plastice de la Barcelona, Spania. Este cunoscută mai   mult pentru desenele expresive şi gravurile cu tematică  socială, care au ilustrat paginile revistei „Cuvântul liber”, din perioada interbelică. Multe dintre desenele şi gravurile sale au apărut în revistele „România muncitoare” şi „Cuvântul liber”. S-a stins din viaţă în anul 1942, la Bucureşti, în urma unui accident

"Urăsc tot ce-i vulgar şi insistent, caut măreţie şi seriozitate clasică" (Nina Arbore)




1937 – S-a stins din viaţă Sergiu Victor Cujbă, poet, prozator şi dramaturg, fiul lui Victor Crăsescu (cunoscut mai mult sub pseudonimul Ştefan Basarabeanu) (8 apr. 1875 – 8 mart. 1937).
Absolvent al Liceului „Matei Basarab" şi al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1900). Atât prin acţiunile cât şi prin scrierile sale, a dorit să contribuie la menţinerea sentimentului naţional al românilor aflaţi de o parte şi de alta a Prutului. A fost redactor literar al gazetei „Basarabia" (Chişinău, 1906-1907) şi a ţinut conferinţe cu teme sociale şi culturale. Din cauza activităţii sale de încurajare a manifestării sentimentelor patriotice româneşti, este expulzat în România de guvernul ţarist (1907). S-a reîntors la Chişinău în 1917.

A debutat în 1891, în revista „Amicul copiilor", condusă de Z.C. Arbore şi Victor Crăsescu. A colaborat Ia „Epoca", „Gazeta politică şi literară", „Tribuna", „Vatra", „Viaţa Basa­rabiei" etc. Volumul Povestiri din copilărie (1896) aduce în faţa cititorului un scriitor plin de umor şi de candoare, universul copilăriei fiind evocat prin simboluri delicate. În cărţile de versuri Cujbă se dovedeşte doar un bun versificator al unor motive patriotice.

Opera

Povestiri din copilărie, prefaţă de G. Coşbuc, Bucureşti, 1896;
Încoronarea, Bucureşti, 1901;
Florin, Braşov, 1902;
Viaţa şi luptele lui Ştefan c