15 martie - Semnificaţia zilei

Ziua mondială împotriva violenţei poliţiei 
Ziua mondială a consumatorului 

Se începe luna dedicată pădurilor  (15 mart. -15 apr.).


1412 - A fost semnat un tratat polono-ungar, la Lublau, îndreptat împotriva Imperiului Otoman, şi care conţinea un punct vizând împărţirea Moldovei, în cazul neparticipării lui Alexandru cel Bun la acţiunile antiotomane. Alexandru cel Bun, ferm, inteligent şi diplomat, a reuşit să împiedice acest lucru.


1693 - S-a stins din viaţă Domnul Moldovei Constantin Cantemir (25 iun.1685 - 15/27 mart.1693).









1812 - S-a născut Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (15 mart. 1812 – 11 febr. 1886).



1892 - A fost patentata prima scara rulanta de catre Jesse W. Reno din New York

1932 - S-a născut astronautul american Allan Bean (Alan LaVern Bean). Membru al echipajului spaţial “Apollo-12”, a fost al 4-lea om care a păşit pe suprafaţa Lunii.

44 î.Hr. - Asasinarea Împăratului roman Iuliu Cezar (Caius Iuliu Caesar) (13 iul. cca. 100  î.Hr.- 15 mart. 44 î.Hr.), una dintre cele mai influente şi mai controversate personalităţi din istorie.
Cezar a convocat Senatul la Idele lui Marte, pe 15 martie 44 i.Hr., când a fost şi ucis. Se spune, că cu puţine zile în urmă, un prezicător îi spusese lui Cezar: “Fereşte-te de Idele lui Marte”. (În calendarul latin, ziua de la jumatatea unei luni calendaristice purta numele de „Ide”). În timpul întrunirii Senatului, Cezar a fost atacat şi înjunghiat de un grup de senatori, care se intitulau Liberatorii. Aceştia şi-au justificat acţiunea spunând că au comis tiranicid, nu crimă, apărând Republica de ambiţiile monarhale pretinse de Cezar. Printre asasini se aflau Gaius Trebonius, Decimus Junius Brutus, Marcus Junius Brutus şi Gaius Cassius Longinus; Cezar le graţiase majoritatea crimelor şi chiar îi avansase în carieră. Marcus Brutus era o rudă  a lui Cezar şi fusese numit ca unul dintre moştenitorii săi testamentari. Cezar a primit 23 de lovituri (conform altora chiar 35), care variau între superficiale şi mortale şi, ironia soartei, s-a prăbuşit la picioarele unei statui a fostului său prieten, devenit rival, Pompei cel Mare. Pompei fusese recent deificat de către Senat, unele relatări spunând că Cezar s-a rugat la Pompei în timp ce murea.
Eveniment marchează sfîrşitul Republicii şi începutul Imperiului Roman, odată cu alegerea lui Octavian ca succesor al lui Cezar.

Vorbe memorabile: 
"Am venit, am văzut, am învins!" (Veni, vidi, vici!).
“Atât timp cât a mai rămas ceva de făcut, socoteşte că n-ai făcut nimic”.                              
“Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădător”.
“Prefer să fiu primul om aici, decât al doilea la Roma!” 
“Cel mai mare duşman se ascunde acolo unde vei căuta mai puţin”.
“În război, evenimente extraordinare sunt rezultatul unor cauze banale”.

1493 - Cristofor Columb se întoarce în Spania din prima sa călătorie în Emisfera Vestică.

Prima întâlnire a lui Cristofor Columb cu locuitorii Lumii Noi avea loc la 12 octombrie 1492.
La 12 octombrie 1492, la ora 2 noaptea, Rodrigo de Triana - un marinar de pe Pinta zăreşte pământul, descoperind astfel Lumea Nouă (America). Sunt descoperite insulele: Santa Maria Conception, Fernandina, Isabella, Juna, Bohio-Española.
Pe 15 martie 1493 Columb revine triumfător în Spania. Columb a explorat la fel şi coasta de nord-est a Cubei (a acostat pe 28 octombrie), şi coasta nordică a Hispaniolei, din 5 decembrie. Aici a eşuat Santa Maria, în dimineaţa de Crăciun 1492, echipajul fiind nevoit s-o abandoneze. El a fost primit de localnicul cacique Guacanagari, care i-a permis lui Columb să îşi lase câţiva din oamenii săi în acel sat când va pleca. Columb a lăsat 39 de oameni şi a întemeiat aşezarea La Navidad, care astăzi este o localitate din Haiti. Înainte de a se întoarce în Spania, Columb a răpit între zece şi douăzeci şi cinci de indieni, pe care i-a luat cu el. Doar şapte sau opt din ei au ajuns vii în Spania, ei făcând o impresie deosebită la Sevilia.

Expresia celebră "Oul lui Columb" - este o rememorare a unei lecţii de modestie pe care a dat-o Cristofor Columb după descoperirea Americii, atunci când realizarea sa a fost minimalizată de nobilimea spaniolă. Nobilii i-au replicat că, de vreme ce India exista, trebuia să te gândeşti să pleci într-acolo. Atât! 
La acest afront, Columb a luat un ou de pe masă şi le-a propus comesenilor să-l aşeze pe oricare dintre cele doua vârfuri ale sale. Nobilii au încercat, fără să reuşească, şi-atunci Columb, spărgând uşor coaja la capăt, l-a aşezat în echilibru pe farfurie. Au izbucnit strigăte: Asta ştim şi noi ! Zâmbind, Columb a răspuns: Trebuia să vă vină numai acest gând. Atât!  
Maxima este amintită persoanelor care susţin că o rezolvare este simplă şi uşoară, deşi nu le-a trecut prin minte.