Proiectul de elaborare al unei lucrări, care să consemneze tot ceea ce constituie cultura noastră naţională, o publicaţie cu caracter enciclopedic sau o „carte de învăţătură şi de memorie, de reflectare a lumii, a cunoştinţelor şi frumosului pe principiul clasic: despre ”multe pe scurt”, cum s-a şi spus, a fost lansat încă în anul 1992. Deşi, iniţial se definea ca fiind un instrument de lucru doar pentru bibliotecari, cu timpul devine deschis şi către alte categorii de utilizatori, fiind redenumit în „Calendar Naţional”. În timp, fiind puşi în faţa creşterii exigenţelor, schimbărilor de atitudine, s-au reconturat şi modalităţile de lucru tradiţionale, generând cerinţe şi necesităţi noi.
Astăzi, acest „Calendar... ”, este o lucrare colectivă, cu reuşite (să recunoaştem, şi cu ceva neîmpliniri), fiind elaborat de o echipă deja consolidată, cu experienţă. Autorii, în munca documentaristică depusă, au tendinţa de a asigura permanent lucrării acelaşi renume.
În prezent, „Calendarul Naţional” este solicitat de 17 ţări ale lumii.
Tematica articolelor cuprinse în această lucrare este foarte diversă, iar fiecare volum propune o imagine de ansamblu a evenimentelor aniversare ale anului,
prezentând tot ceea ce se consideră de valoare din toate timpurile – evenimente sau nume de referinţă din domeniul culturii universale şi autohtone: scriitori şi publicişti, pedagogi şi istorici, autori de manuale şi ziarişti, arhitecţi şi artişti plastici, compozitori şi regizori, artişti lirici şi interpreţi de folclor, bibliotecari, oameni de ştiinţă cu realizări în toate domeniile etc. Rostul acestei lucrări este nu numai de a prezenta recunoaşterea mondială a unor nume notorii, dar şi de a introduce în patrimoniul nostru utilizabil, contribuţiile reale ale celor din preajma noastră, despre care poate nu s-a prea ştiut sau poate nu s-au scris prea multe. Se spune, că „Omul nu are un cuvânt mai nobil pentru a spune cine este decât numele pe care şi-l face prin propria-i strădanie”.
Pentru selectarea datelor, este consultat un bogat material documentar: monografii, enciclopedii, dicţionare, antologii, lucrări bibliografice și alte surse de referinţă.
Deşi, în esenţă, lucrarea se bazează pe colecţiile Bibliotecii Naţionale, în alcătuirea fiecărui volum, bibliograful nu porneşte la muncă oricum. Întotdeauna are un plan de lucru în investigaţie, un sistem în tot ceea ce culege şi tot ceea ce încheagă, condiţie necesară pentru a asigura ediţiei suportul informativ, cu caracter aplicativ ulterior. O cercetare de calitate nu se poate construi numai pe o singură sursă sau pe informaţii contradictorii, iar oferta Internetului încercăm să o abordăm cu discernământ, adică de a pătrunde, de a judeca şi a aprecia lucrurile la justa lor valoare.
Tehnica alcătuirii articolelor rămâne a fi cea tradiţională, cuprinzând în principiu, biografia celui în cauză, însoţită de o bibliografie selectivă (opera şi referinţele critice), iar volumul articolului fiind determinat de cantitatea de informaţie publicată.
Menţiunile oferite pentru lucrarea „Calendar Naţional”:
•Premiul I al ABRM (2005)
•Premiul II al ABRM pentru „Cea mai reuşită lucrare în domeniul biblioloteconomiei şi ştiinţei informării” (2009, 2004);
•Premiul „Byblos” (Salonul Internaţional de Carte Românească de la Iaşi (2006).
Pe parcursul anilor, zeci de informaţii şi opinii cu referire la „Calendarul Naţional” a difuzat mass-media de la noi şi de la Bucureşti, Vilnius, Praga, Ontario, Canada etc.
Câteva din aceste gânduri:
“[...] Evenimentul “Calendar Naţional”..., este unul de lungă durată, fiindcă personalităţile evocate aici, prin opera creată pe parcursul activităţii lor, se circumscriu lumii noastre interioare, valorile de care zicem alcătuindu-ne pâinea spirituală de fiece zi... Această enciclopedie este valabilă [...] nu numai pentru cititorul de astăzi, ci şi pentru cel care va veni peste decenii, dornic să asculte pulsul culturii în ani şi epoci, adică atâta timp, cât Măria sa, cartea, îşi va justifica menirea [...] Un astfel de “Calendar” vine să umple golurile noastre spirituale [...] (Serafim Belicov, “Moldova Suverană”, 2002, 8 iun.).
“[...] Efortul este remarcabil, un întreg colectiv de autori, sub conducerea acad. Petru Soltan, alcătuieşte această lucrare complexă, de o dificultate ridicată. Dificultatea principală constă în accesul la foarte multe surse de informare, în general de tip enciclopedic, dar şi la tratate de istorie de toate tipurile, la lucrări monografice sau la cercetări locale, de mică difuziune. Prin această combinaţie se ajunge a fi cuprinse în paginile lucrării nu numai marile evenimente şi personalităţi acceptate universal, ci şi reprezentanţi ai unor arii culturale mai puţin cunoscute sau doar recent afirmate. O asemenea manieră de abordare reflectă găndirea demografică a autorilor preocupaţi să aducă în lumina cunoaşterii reprezentanţii tuturor popoarelor, indiferent de vechimea şi cultura lor.
[...] O cantitate uriaşă de informaţie sistematizată, sintetizată, o ofertă bibliografică suplimentară conferă acestui “Calendar Naţional”, de fapt universal, dimensiunea unei opere de cuprindere generală de care orice societate are nevoie”. (Emil Vasilescu, rev. “Biblioteca”, 2006, Nr. 8-9).
”[…] Imaginea Bibliotecii Naţionale din Chişinău se asociază acum în mintea mea cu splendidul Calendar elaborat de o mână de oameni cu suflet mare, inteligenţi, buni patrioţi. Fără aceste calităţi nu s-ar putea face cărţi pentru minte, inimă, românism şi deci, pentru veşnicie ! Nişte calendare pur şi simplu splendide, o ediţie mai solidă şi mai frumoasă decât alta ! Aceste cărţi sunt poate cele mai scumpe cadouri pe care le aduc în ultimii ani de la baştină… Văd aievea chipurile unor personalităţi contemporane cu noi, prezentate în Calendar, prin faţa ochilor îmi trec tablouri zugrăvite acolo, unde eram cândva acasă, aud melodii interpretate în limba părinţilor… Aud clopotele de la bisericile şi mănăstirile basarabene – devastate, ruinate, apoi renăscute din cenuşă, şi pe care autorii Calendarului le pomenesc şi le arată altora, ca nişte adevăraţi creştini […]” (Lica Melnic-Zalakevičiene, preşedintele Societăţii de Cultură Românească Dacia din Vilnius, Lituania).
Valeria Matvei
No comments:
Post a Comment